vineri, 24 iunie 2011

vis

privesc în gol, nemărginită beznă
şi chipul tău zâmbind apare din senin
privind atât de blând şi dulce.

mi-ai scos din suflet cel din urmă spin.
şi visul lin la tine mă aduce
din nou.

şi vreau să fiu acolo zi şi noapte
veghindu-ţi trupul gol culcat pe spate.

aud al glasului tău fin
ecou.

respiri adânc şi rar.

aş vrea să-ţi mânghâi faţa,
ochii...

iar buzele-ţi curbate într-un zâmbet cald
mă cheamă.
hmm, un dor amar.

şi zbor din vis in vis
te văd.
atât de tandru, zvelt, ca o statuie,
iubeşti.

înclini capul într-o parte,
zâmbeşti.

Search posts