vineri, 12 octombrie 2012

Resist

Iar aerul rece de toamnă îmi aminteşte de tine, de ceea ce a fost frumos, cîndva. Aş da timpul înapoi, dar ce s-ar schimba? Nimic. Doar de te-ai schimba tu vreodată... dar nu, nu o vei face..pentru mine. Sunt sigură că e bine aşa, să fie acea cărare de frunze uscate de pădure singură, fără paşii noştri, fără răsetele şi săruturile noastre... fără vise, fără speranţe false, promisiuni luate de vînt... Însă nu sunt sigură că inima mea e de acord, dar cine o mai întreabă cînd capul gîndeşte înainte, atît de ilogic, atît de complicat... fără tine..şi cu tine. Eşti ca o boală care dă complicaţii oricît n-ai trata-o. Şi-mi vine să-mi tai capul că scriu despre tine, că mă întorc la tine de atîtea ori, că-i permite inimii să iubească orb.
I can't resist... and was never so hard to be me again

Search posts