Furată

Adesea serile prin frig eu simt
Tristeţea ta şi zâmbetul mâhnit luat de vânt.
Adesea nopţile-ţi visez chipul ce de seară-n zori
În lume-mi caută ecoul,suspinând.
Şi valurile-mi ameţesc gândirea,
Furată sunt de apele sărate ce-mi mistuie privirea.
Şi graiul e-mi pierdut.
Şi somnul e-mi trecut.
Şi soarele e-mi stins.
Şi luna îmi e rece.
Şi visul îmi aduce fericirea... un inedit cadou.