E octombrie. Şi aveam impresia că urăsc foarte tare toamna. Deja nu. Chiar dacă şi Nicoleta a plecat, şi el,şi şcoala asta îmi stă deja în gît, e frumoasă... frumoasă pentru mine:). Şi nu e atît de rău. E suportabil. Vorbesc cu Nicky pe web, petrec serile reci cu Stellutsa şi încerc să-i doresc lui fericire, cum zice mama că trebuie de făcut :D. Cică doreşte-i bine. OK, fie. Nu am nimic împotrivă. Nu port pică sau ură. Supărare da. Iar toamna atît de vie încă, aprinsă, călduroasă parcă. E ca un foc, un foc care încearcă să-mi facă mica mea flacără să ardă dinnou. M-am învăţat să iubesc toamna, să-i zic mulţumesc pentru soarele care încă răsare dimineţele pentru mine. Mulţumesc.
Am fost astăzi în acea pădure :). Deci, iată şi toamna noastră.
I'm happy that you try to be happy, I hope you achieve this goal) Lots of things happened, so be online (Skype) on Wednesday after 5pm. Love you!
RăspundețiȘtergere