Nu ştiu şi nu pot să înţeleg ce suflet trebuie să ai, ce să simţi şi cum să fii că să poţi ierta totul. Eu am iertat. Nu ştiu de ce. Îmi zice mama non stop că să ţii rău pe cineva sau să urăşti e rău, dar chiar nu pot, nu pot să-l urăsc, şi nici nu vreau. Poate mulţi ar zice că am motive, dar motive nu-s. Oamenii buni iartă, oamenii proşti iartă şi iartă, şi iartă şi iar iartă. Şi plus la asta mai e şi sado-mazo:D. Oamenii deştepţi nu calcă de mai multe ori în aceeşi groapă, eu o fac ştiind c-o să mă doară şi nu-mi pasă.
Am impresia că o caut chiar, acea durere.
Dacă iubeşti, ai putea să-l laşi să plece aşa pur şi simplu să nu mai auzi nimic nicodată de el? Eu n-aş putea şi nici nu pot.
Iar scurtele perioade de cer senin cînd pot, îs scurte.
Am impresia că o caut chiar, acea durere.
Dacă iubeşti, ai putea să-l laşi să plece aşa pur şi simplu să nu mai auzi nimic nicodată de el? Eu n-aş putea şi nici nu pot.
Iar scurtele perioade de cer senin cînd pot, îs scurte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu