E 00.18. Mîine la 7.30 trezirea! şi go go go! :D Ar trebuie să mă duc să dorm dar nu pot. Nu pot pentru că mă trage să scriu, să scriu şi iarăşi să scriu. Nu pot pentru că simt prea multe că să încerc să le înăbuş acum pe toate în mine. Vreau să le las să iasă, să scriu. În primul rînd, simt că mor de somn, şi cu chiu cu vai ţin ochi deschişi. În doilea rînd, îs îndrăgostită şi fericită :), mai des aşa. Şi în al treilea rînd, sunt tristă, foarte tristă că nu eşti acum aici, lângă mine, cu mine.
Aş da pe gît o sticlă întreagă. Mi-aş pune muzica tare şi-aş dansa pînă dimineaţă. Aş rîde şi-aş cînta ca o nebună, aş simţi libertatea. Da, chiar vreau libertate. M-am săturat de ani întregi de control strict, şi doar la fiecare nu ştiu cît timp despre unde sunt, cu cine, de ce. Da, chiar vreau libertate. Şi tu zici că iată oamenii vor libertate. Şi ce? Care-i problema? Că lasă-i să trăiască cum vor, lasă-i să facă prostii, că-s tineri, suntem tineri, nu? Şi dacă n-au dovdit să le facă în tinereţe, se trezeşte bătrîn cu dorinţa de a încerca, dar cu frica de-a nu da greş. Poate ăsta e farmecul? Suntem tineri, iar tinerii nu se gîndesc la consecinţe, la rezultate. Fac pentru că aşa simt, pentru că aşa vor, şi li-i în fund de reguli, bîrfe, priviri.
Chiar am înţeles că nu mă mai doare că mă bîrfesc. Şi ce dacă ma-u văzut? Şi ce dacă l-au văzut cu mine? Sau joacă rolul de paparazzi? Fie, eu o să-i pozez. O să zîmbesc şi o să-mi caut de drum, fericită şi îndrăgostită.
Atata timp cat iti cauti de drum, esti fericita, si esti implinita fiind indragostita... Nu, nu este bred.
RăspundețiȘtergere