marți, 5 iunie 2012

Vîntul

Iar tu îţi laşi gîndurile şi grijile purtate de vînt. E cam răcoare, dar eşti în puloverul tău moale şi călduţ, XXL, şi nu simţi frigul :). Ţi se pare că ai putea încălzi şi iubi o lumea întreagă, că ai putea face orice, că eşti puternică. Ştii că poţi şi vreai să încerci, dar nu-ţi ajunge curaj. Inspiri adînc şi simţi cum aerul de dimineaţă îţi îngheaţă creierul. Nu mai gîndeşti. Ai uitat de iubire, de responsabilităţi, de prieteni. Ai uitat pentru că vîntul ţi-a furat totul.  Dar tu încă te mai simţi puternică. Şi nu vreai să lupţi cu vîntul, pentru că pe tine nu te va putea lua.

Da, e un spirit de luptătoare, pe care lumea îl confundă cu joc de rol bine repetat. Dacă eşti în stare să îţi ţii în frîu anumite sentimente nu înseamnă că nu le ai, înseamnă că lucrezi mult pentru a le ţine ascunse.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Search posts